CAROTIÉRĂ, carotiere, s. f. Utilaj de foraj folosit pentru tăierea și scoaterea la suprafață a carotelor (2) din gaura de sondă. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. carottier. Vezi definitia »

PRÚBĂ s. f. v. probă. Vezi definitia »

METÁFORĂ s.f. Figură de stil care constă în a atribui unui cuvânt un înțeles nou pe baza unei comparații subînțelese. [Cf. lat., gr. metaphora, it. metafora, fr. métaphore]. Vezi definitia »

OOPLÁSMĂ s. f. citoplasma oosferei sau a oului; ovoplasmă. (< fr. ooplasme) Vezi definitia »

NOVOCILÍNĂ s. f. antibiotic penicilină și novocaină. (< novo/caínă/ + /peni/cilină) Vezi definitia »