EXPRIMÁ vb. I. tr. A spune, a expune, a manifesta, a reprezenta (idei, sentimente etc.). ♦ refl. A vorbi, a reda în cuvinte. [P.i. exprím, var. esprima vb. I. / < fr. exprimer, lat. exprimere]. Vezi definitia »

Problema factualitatii unei obligatii este aceea a aptitudinii ei de a fi adevarata din cauza ca urmareste sa enunte un fapt (nu are deci alta functie).> capacitate de adevar; expresivism; proiectivism. Sursa: Dictionar de filosfie, Oxford Vezi definitia »

Suma forfetara, globala. Expresie di ce in ce mai des folosita si im limba romana. Vezi definitia »

vătămá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. vátăm, 2 sg. vátămi, 3 vátămă; conj. prez. 3 să vátăme Vezi definitia »

TELEIMPRIMÁ, teleimprím, vb. I. Tranz. A efectua o teleimprimare. [Pr.: -le-im-] – Tele- + imprima. Vezi definitia »