OSTEOBLASTÓM s. n. formă rară, benignă, de osteosarcom, caracterizată prin producerea de țesut osos pur. (< fr. ostéoblastome) Vezi definitia »

DIHOTÓM, -Ă adj. Dihotomic. [Var. dicotom, -ă adj. / < fr. dichotome]. Vezi definitia »

FIBROSARCÓM s.n. Tumoare fibroasă a pielii, cu o malignitate mai redusă. [Pl. -oame. / < fr. fibrosarcome]. Vezi definitia »

MICROZÓM s. n. organit din citoplasmă de dimensiuni ultramicroscopice. (< fr. microsome) Vezi definitia »

SIMPTÓM, simptome, s. n. Manifestare, tulburare funcțională sau senzație anormală resimțite de o ființă și care pot indica prezența unei boli. ♦ Fig. Semn, indiciu al unei stări anormale, individuale sau sociale. [Pl. și: simptoame] – Din fr. symptôme. Vezi definitia »