DIPTÍC s. n. 1. tăblițe cerate care se puteau închide ca o carte, la romani. 2. (arte) icoană, tablou compuse din două panouri fixe sau mobile. ◊ (p. ext.) operă literară formată din două părți. 3. (muz.) piesă pentru orchestră simfonică, formație de cameră instrumentală sau vocală din două mișcări contrastante. (< fr. diptyque, gr. diptykhos) Vezi definitia »

DIARÉIC, -Ă adj. De diaree. [Pron. di-a-re-ic. / cf. fr. diarrhéique]. Vezi definitia »

STOMÁHIC, -Ă adj., s. n. (medicament) care favorizează digestia gastrică. (< fr. stomachique) Vezi definitia »

INTERCONSONÁNTIC, -Ă adj. (Lingv.) Plasat între două consoane. [Cf. fr. interconsonantique]. Vezi definitia »

EXÓTIC, -Ă adj. aflat într-o regiune foarte depărtată (din afara Europei) și care impresionează prin aspectele neobișnuite. ◊ care provine dintr-o asemenea regiune, propriu acesteia. (< fr. exotique, lat. exoticus, gr. exotikos) Vezi definitia »