năbónic s.n. (reg.) instrument de lemn, de forma unui cuțit, cu care se bate cânepa. Vezi definitia »

POLÉMIC, -Ă adj. Care aparține polemicii; critic, combativ. [Cf. fr. polémique]. Vezi definitia »

TÚRCIC, -Ă, turcici, -ce, adj. (În sintagma) Limbă turcică = (la pl.) familie de limbi înrudite vorbite pe un teritoriu aflat între sud-estul Europei, Siberia și China; (și la sg.) fiecare dintre limbile care aparțin acestei familii. ♦ (Despre populații, popoare) Care aparține familiei de limbi mai sus definite. – Turc + suf. -ic. Vezi definitia »

SINSEMÁNTIC, -Ă adj. (despre cuvinte) care nu are sens de noțiune. (< germ. synsemantisch) Vezi definitia »

CITOPLÁSMIC, -Ă adj. referitor la citoplasmă; citoplasmatic. (< fr. cytoplasmique) Vezi definitia »