GANGLIOPLÉGIC, -Ă adj., s.n. (Medicament) care împiedică temporar transmiterea influxului nervos prin ganglionii vegetativi; neuroplegic. [< fr. ganglioplégique]. Vezi definitia »

CLÁSIC, -Ă, clasici, -ce, adj. 1. (Despre opere literare, științifice, artistice) Care servește ca model de perfecțiune, care poate fi luat drept model; p. ext. care este scris după canoanele obișnuite, tradiționale. ♦ (Despre scriitori, artiști, oameni de știință etc.; adesea substantivat) De mare valoare, a cărui operă își păstrează importanța de-a lungul veacurilor, rămâne în patrimoniul cultural-științific al unui popor sau al lumii. 2. Care concentrează caracteristicile (bune sau rele ale) unui lucru, ale unei acțiuni, ale unei situații etc.; tipic, caracteristic; care este folosit în mod curent. Procedeu tehnic clasic 3. Care aparține clasicismului, privitor la clasicism. – Din fr. classique, lat. classicus. Vezi definitia »

FÓNIC, -Ă adj. 1. Format din sunete, privitor la sunete. 2. Sonor. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „sonor”, „de sunet”, „de vorbire”, cu ajutorul căruia se formează adjective. [< fr. phonique, it. fonico, cf. gr. phonos]. Vezi definitia »

ETANÓIC adj. acid ~ = acid acetic. (< fr. éthanoïque) Vezi definitia »

AEROSTÁTIC, -Ă adj. Referitor la aerostatică. [< fr. aérostatique]. Vezi definitia »