TRIDÉNT s. n. 1. (mit.) furcă cu trei dinți cu care era înfățișat zeul Poseidon (Neptun). 2. obiect marinăresc în formă de furcă cu trei brațe. (< fr. trident, lat. tridens) Vezi definitia »

PRACTICÁNT, -Ă s. m. f. cel care îndeplinește un stagiu de practică într-un domeniu oarecare. ◊ cel ce practică o profesiune, o disciplină sportivă. (< germ. Praktikant) Vezi definitia »

OPALESCÉNT, -Ă, opalescenți, -te, adj. Care prezintă fenomenul de opalescență; (rar) care răspândește o lumină slabă, difuză; opalin. – Din fr. opalescent. Vezi definitia »

IMPACIÉNT, -Ă adj. (Rar) Nerăbdător, neliniștit. [Pron. -ci-ent. / cf. fr. impatient, it. impaziente, lat. impatiens]. Vezi definitia »

absolvent, -ă, absolvenți, -te s.m., s.f. infractor cu o singură condamnare la activ Vezi definitia »