COTIZÁȚIE, cotizații, s. f. Sumă fixă plătită periodic de membrii unei asociații, ai unei organizații etc.; p. ext. contribuție bănească la o cheltuială comună. [Var.: cotizațiúne s. f.] – Din fr. cotisation. Vezi definitia »

terezíe (-íi), s. f. – Taler de balanță. – Var. tirizie. Megl. tereziiă. Tc. terazi (Roesler 604; Șeineanu, I, 356; Lokotsch 2029), din per. tärazu, cf. alb. terezi, sb. terezija. Vezi definitia »

DILOGÍE s. f. 1. sens dublu, echivoc. 2. operă dramatică cu două acțiuni distincte. (< fr. dilogie) Vezi definitia »

TELEOLOGÍE s.f. 1. Teoria finalității, studiul scopurilor; finalism. 2. Concepție filozofică idealistă potrivit căreia atât societatea, cât și natura ar fi organizate conform unui anumit scop, cu o anumită finalitate. [Gen. -iei. / < fr. téléologie, cf. gr. teleos – scop, logos – studiu]. Vezi definitia »

ZĂPREȘTÉNIE s. f. Oprire. (din sl. zaprĕštenije) Vezi definitia »