MUZICÁNT, -Ă, muzicanți, -te, s. m. și f. 1. Persoană care cântă la un instrument muzical. 2. (Înv.) Persoană care cunoaște, se ocupă cu muzica, are aptitudini pentru muzică; p. ext. compozitor. – Din it. musicante, germ. Musikant. Vezi definitia »

POLICARBURÁNT adj. motor ~ = motor care poate funcționa cu întreaga gamă de combustibil. (< fr. polycarburant) Vezi definitia »

ANTABLAMÉNT, antablamente, s. n. Element de arhitectură așezat deasupra zidurilor sau coloanelor unei construcții, care susține acoperișul. – După fr. entablement. Vezi definitia »

CARACTERIZÁNT, -Ă adj. (Rar) Caracterizator. [Cf. fr. caractérisant]. Vezi definitia »

WARÁNT s. n. recipisă, titlu de proprietate asupra mărfurilor, eliberat de antrepozitul în care acestea sunt depuse, servind ca hârtie de valoare, transmisibilă și negociabilă, și la obținerea de credit în condiții de gaj. (< fr., engl. warrant) Vezi definitia »