Definita cuvantului busc
BUSC s.n. Ieșitură pe fundul unei ecluze pe care se sprijină partea inferioară a porților. [< fr. busc, cf. it. busco].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu busc
SCHIMNICÉSC, -EÁSCĂ, schimnicești, adj. (Rar) Care aparține schimnicului, privitor la schimnic. – Schimnic + suf. -esc. Vezi definitia »
CĂSĂTORÉSC, -EÁSCĂ, căsătorești, adj. (Rar) De căsătorie, privitor la căsătorie. – Căsător (înv. „soț” < casă1 + suf. -ător) + suf. -esc. Vezi definitia »
BRUSC, -Ă, bruști, -e, adj. 1. (Adesea adverbial) Neașteptat, subit. 2. (Rar) Aspru, strident. Mască urâtul și șterse formele prea bruște (MACEDONSKI). – Fr. brusque. Vezi definitia »
PLUGĂRÉSC, -EÁSCĂ, plugărești, adj. Privitor la plugar sau la plugărie; de plugar sau de plugărie; specific plugarului. – Plugar + suf. -esc. Vezi definitia »
SECENTÉSC, -Ă adj. 1. care aparține secentismului. 2. (despre stil) prețios. (< it. secentesco) Vezi definitia »