Definita cuvantului cabină
CABÍNĂ s.f. Încăpere, cameră pe bordul unei nave; încăpere mică, având diverse destinații. ◊ Cabină telefonică = cabină amenajată și echipată cu un post telefonic; cabină spațială = compartiment al unei nave cosmice în care stau astronauții în timpul zborului; capsulă cosmică. [< fr. cabine, it. cabina, cf. engl. cabin].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu cabină
CEDULĂ (‹ fr., lat.) s. f. Parte a veniturilor impozabile. Vezi definitia »
pojíță (-țe), s. f. – Piele de oaie argăsită și fără păr, pe care o poartă ciobanii iarna, între obială și opincă. Sl. (bg., sb.) žica (› jiță) cu pref. podŭ „pe sub”. Este probabil dubletul lui pojghiță, s. f. (membrană, pieliță; strat subțire), pe care Scriban îl lega greșit de ceh. pošvice „teacă”. Vezi definitia »
DIÚRNĂ s. f. 1. indemnizație acordată pe timp de o zi unei persoane plecate în deplasare, pentru acoperirea cheltuielilor făcute. 2. plata zilnică a unui diurnist. (< lat. diurna) Vezi definitia »
INDAMÍNĂ s. f. colorant organic albastru(-verzui), puțin rezistent față de acizi. (< fr., engl. indamine) Vezi definitia »
AUTOGÁRĂ, autogări, s. f. Gară pentru autobuze și autocamioane. – Din auto2 + gară. Vezi definitia »