Definita cuvantului orânduit
ORÂNDUÍT, -Ă, orânduiți, -te, adj. 1. Pus, așezat într-o anumită ordine; aranjat, rânduit. 2. (Înv.) Împuternicit, învestit. 3. (Înv.) Stabilit, fixat, hotărât, destinat. – V. orândui.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu orânduit
RĂGUȘÍT, -Ă, răgușiți, -te, adj. Care vorbește sau strigă gros, dogit din cauza inflamării laringelui, a coardelor vocale; hodorogit; (despre vocea oamenilor sau strigătul animalelor; adesea adverbial) îngroșat și slăbit. – V. răguși. Vezi definitia »
ȘLEFUÍT2, -Ă, șlefuiți, -te, adj. 1. Cizelat, lustruit. ♦ Fig. Manierat, rafinat. 2. (Despre pietre prețioase, cristale) Cu suprafața tăiată în fațele fine care se întretaie între ele. – V. șlefui. Vezi definitia »
SELENÍT2 s.m. (Liv.) Presupus locuitor al Lunii. [< fr. sélénite, cf. gr. selene – Lună]. Vezi definitia »
ZECIUÍT1, zeciuituri, s. n. (Înv.) Zeciuire. – V. zeciui. Vezi definitia »
LEUCÍT, -Ă, leuciți, -te, adj. v. LEUCI. – [DLRM] Vezi definitia »