RĂCORÍT, -Ă, răcoriți, -te, adj. 1. (Rar) Răcoros. 2. (Despre oameni) Care și-a potolit setea; căruia nu-i mai este cald. 3. Fig. Calmat, potolit; răzbunat. – V. răcori. Vezi definitia »

CHENĂRUÍT, -Ă, chenăruiți, -te, adj. (Rar) Cu chenar. – V. chenărui. Vezi definitia »

STAUROLÍT s. n. silicat natural de aluminiu și de fier hidratat. (< fr. staurolite) Vezi definitia »

MOCĂÍT, -Ă, mocăiți, -te, adj., s. m. și f. 1. (Persoana) care lucrează încet, fără spor, care acționează sau umblă încet. 2. (Persoană) care își pierde vremea cu nimicuri. [Pr.:-că-it] – V. mocăi. Vezi definitia »

LEPIDOLÍT s.n. Mică bogată în litiu și fluor. [< fr. lépidolithe, cf. gr. lepis – solz, lithos – piatră]. Vezi definitia »