DILACERATÓR s.n. Aparat-grătar și tocător pentru reziduuri și pentru substanțe grosiere din apele uzate. [< fr. dilacérateur]. Vezi definitia »

PROVOCATÓR, -OÁRE, provocatori, -oare, adj. Care provoacă, întărâtă, ațâță, incită, atacă; care atrage atenția asupra sa prin ținută, extravaganță, impertinență, obrăznicie; sfidător, obraznic. ♦ (Substantivat) Persoană care instigă la producerea unui act reprobabil. ♦ Care constituie cauza a ceva, care determină, care pricinuiește ceva. [Var.: (pop.) provocătór, -oáre adj.] – Din fr. provocateur. Vezi definitia »

PONTATÓR², -OÁRE s. m. f. muncitor însărcinat cu pontajul lucrătorilor pe șantier sau cu înregistrarea cantității produselor realizate într-un anumit timp. (după fr. pointeur) Vezi definitia »

AEROGLISÓR s. n. vehicul autopropulsat pe pernă de aer, care se deplasează prin alunecare deasupra solului sau apei; hovercraft; naviplan. (< fr. aéroglisseur) Vezi definitia »

nepilduitór, nepilduitoáre, adj. (înv.) care nu trebuie sau nu poate să servească drept pildă. Vezi definitia »