HALÉNĂ s. f. (med.) aer cald care iese din plămâni în timpul expirației. ◊ respirație urât mirositoare. (< fr. haleine) Vezi definitia »

FÁBULĂ s. f. 1. specie a genului epic, alegorică, (în versuri), în care sunt satirizate anumite moravuri și deprinderi, prin procedeul personificării animalelor sau lucrurilor. ◊ scurtă narațiune la care participă animale personificate. 2. subiectul, textura unei scrieri literare. ◊ povestire în care nu se poate deosebi realul de invenție, de născocire. (< lat. fabula) Vezi definitia »

FÓCĂ s.f. Mamifer amfibiu din mările polare, cu corpul alungit și cu picioarele în formă de lopeți. [< fr. phoque, it. foca, lat. phoca, gr. phoke]. Vezi definitia »

ȘÚNCĂ, șunci, s. f. Pulpă de porc preparată special (la sare și la fum) pentru a se putea conserva multă vreme; jambon. – Din magh. sonka, germ. dial. Schunke. Vezi definitia »

LARINGÍTĂ s. f. inflamație a mucoasei laringelui. (< fr. laryngite) Vezi definitia »