VESTIGIÁL, -Ă adj. (anat.; despre un organ) rămas rudimentar în organism, care indică o stare de involuție. (< engl. vestigial) Vezi definitia »

LOCÁL, -Ă I. adj. 1. dintr-un loc anumit, specific unui loc. ♦ culoare ~ă = șir de imagini care, într-o descriere, pictură, piesă de teatru etc. redau ceea ce este caracteristic pentru obiceiurile unei țări, societăți sau epoci; tratament ~ = anestezie limitată la partea care urmează să fie operată, examinată etc. 2. (mat.) referitor la un singur punct sau la un mic domeniu din plan sau din spațiu. II. s. n. clădire de utilitate publică; (spec.) restaurant, bodegă. (< fr. local, lat. localis) Vezi definitia »

CONSUBSTANȚIÁL, -Ă adj. alcătuit din aceeași substanță. (< fr. consubstantiel) Vezi definitia »

ULTRACENTRÁL, -Ă adj. în plin centru. (< ultra- + central) Vezi definitia »

AVÁL¹ s.n. (op. amonte) Partea către care curge un râu. ◊ În aval = urmând cursul unei ape. [< fr. aval, cf. lat. ad – la, vallis – vale]. Vezi definitia »