INTRÚS, -Ă s.m. și f. Cel care se introduce undeva sau la cineva fără drept, fără vreo calitate; nepoftit, inoportun. [< fr. intrus, cf. lat. intrusus – împins în]. Vezi definitia »

BRÁNCHIPUS s. m. Crustaceu inferior din ordinul branhiopodelor, cu corpul gol, transparent, cu picioarele lățite, întâlnit în bălțile temporare (Branchipus stagnalis). – Din lat. branchipus. Vezi definitia »

PLUS¹- Element de compunere care înseamnă „mai mult”, „în plus²” și care servește la formarea unor substantive. – Din plus². Vezi definitia »

HOMÚNCULUS, homunculuși, s. m. Omuleț artificial pe care alchimiștii pretindeau că au reușit să-l fabrice; p. ext. om foarte mic de statură, nedezvoltat^{Vezi nota}, pipernicit. – Din lat. homunculus, fr. homuncule. Vezi definitia »

REDÚS, -Ă adj. 1. scăzut, micșorat; mic. ◊ (despre fracții, expresii algebrice) simplificat. 2. (despre oameni) lipsit de inteligență; mărginit, prost. ◊ (lingv.; despre sunete) slab perceptibil. 3. (despre substanțe) care a suferit operația de reducere (3). (< reduce) Vezi definitia »