STILOÍDĂ, stiloide, s. f. (Anat.; în sintagma) Apofiza stiloidă = apofiza situată în partea mastoidiană a osului temporal, care servește ca punct de inserție pentru mușchi și pentru ligamente. [Pr.: -lo-i-] – Din fr. styloïde. Vezi definitia »

UBICHINÓNĂ s.f. Vitamina Q. [g.-d. art. ubichinónei] (din fr. ubiquinone) [def. MDN] Vezi definitia »

COROÍDĂ s.f. Membrană fină și pigmentată, situată în partea posterioară a ochiului, între sclerotică și retină. [Pron. -ro-i-. / < fr. choroïde, cf. gr. choroion – piele, eidos – aspect]. Vezi definitia »

leáncă (lénci), s. f. – 1. Manta. – 2. Haină uzată. – 3. Femeie neglijentă. Rut. ljanka „haină de pînză de in”, din sl. lininŭ „de in” (Cihac, II, 167; Iordan, Dift., 78; DAR), cf. pol. lnjanka. Scriban derivă ultimul sens din numele de femeie (I)leana; cf. totuși, pentru evoluția semantică, buleandră, treanță, hanță, etc. Leancă, s. f. (urzitoare) pare să fie același cuvînt (sensul ar fi de „alergătoare” și expresia a umbla leanca „a hoinări”). Skok 71 și DAR pleacă de la sb. lijenka „prăjină de întins rufele spălate”; dar semantismul nu este convingător. Vezi definitia »

víperă (-re), s. f. – Năpîrcă (Pelias berus, Vipera ammodytes). – Mr. (nvipirat „veninos”); istr. viperę. Lat. vῑpĕra (Pușcariu 1904; lipsește REW 9358), cf. sard. pivera, sp. vibora. Apare din sec. XVII; Tiktin se îndoiește că ar fi moștenit. Vezi definitia »