RIZOCARPÉE s.f.pl. Ordin de plante ierboase, având numai rădăcinile perene; (la sg.) plantă din acest ordin. [Pron. -pe-e, sg. invar. / < fr. rhizocarpées, cf. gr. rhiza – rădăcină, karpos – fruct]. Vezi definitia »

abietinée s.f. pl. abietacee. (< fr. abiétinées) Vezi definitia »

agaricacée s. f., art. agaricacéea, g.-d. art. agaricacéei, pl. agaricacée Vezi definitia »

ZOOGLÉE s.f. (Zool.) Aglomerare de microorganisme într-o masă vâscoasă. [< fr. zooglée, cf. gr. zoon – animal, glia – clei]. Vezi definitia »

CONTRAALIZÉE s. n. pl. vânturi regulate care suflă deasupra, contrar alizeelor. (< fr. contre-alizés) Vezi definitia »