DISJUNCTÓR, disjunctoare, s. n. Întrerupător acționat automat sau prin comandă voită, care servește la protejarea circuitului de variațiile anormale ale intensității sau tensiunii electrice. – Din fr. disjoncteur. Vezi definitia »

INTEGRATÓR, -OÁRE, integratori, -oare, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Aparat) care efectuează calculul numeric al integralelor unei ecuații diferențiale. 2. S. n. Circuit electric caracterizat printr-o constantă de timp ce determină viteza cu care acest circuit răspunde la semnalele aplicate. – Din fr. intégrateur. Vezi definitia »

RÉTOR, retori, s. m. 1. (În antichitatea greco-romană) Maestru, profesor de retorică. 2. Orator. [Var.: (înv.) rítor s. m.] – Din ngr. rítor, lat. rhetor, -oris. Vezi definitia »

MINIOBSERVATÓR s. n. (astr.) observator de proporții mici. (< mini¹- + observator) Vezi definitia »

PROPUNĂTÓR, -OÁRE, propunători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care face o propunere. – Propune + suf. -ător. Vezi definitia »