ABORIGÉN, -Ă adj. (Rar) Băștinaș, autohton, indigen. [< fr. aborigène, cf. lat. aborigines < ab origine – de la început]. Vezi definitia »

METILÉN s.m. 1. Radical organic bivalent, compus dintr-un atom de carbon și doi de hidrogen. ◊ Albastru de metilen = materie colorantă albastră, întrebuințată în vopsitorie și ca dezinfectant în medicină. 2. Alcool metilic. [Pl. -ni, (s.n.) -nuri. / < fr. méthylène, cf. germ. Methylen]. Vezi definitia »

GÉMEN, -Ă, gemeni, -e, adj. V. geamăn. Vezi definitia »

TUSIGÉN, -Ă adj. Care produce tuse. [< fr. tussigène, cf. lat. tussis – tuse, gr. gennan – a produce]. Vezi definitia »

SOLÉN¹ s. m. moluscă bivalvă cu cochilie alungit-tubulară, care trăiește în nisip. (< fr. solen) Vezi definitia »