uvertúră (-ri), s. f. – Compoziție muzicală de introduce a unei opere, oratoriu etc. Fr. ouverture. Vezi definitia »

DIAFTORÉZĂ s.f. (Geol.) Proces metamorfic prin care șisturile cristaline se adaptează unor condiții de metamorfism mai puțin intens decât cel care a determinat formarea lor. [Cf. fr. diaphtorèse, germ. Diaphtorese]. Vezi definitia »

LIGNOCELULÓZĂ s.f. Substanță constituită din lignină combinată cu celuloză. [< engl. lignocellulose]. Vezi definitia »

chiúrcă s.f. (înv.) bețișor cioplit dintr-un lemn tare, folosit la lustruirea zăbalei calului (la cavalerie). Vezi definitia »

șterghínă, șterghíne, s.f. (reg.) cuvertură de pat. Vezi definitia »