Definita cuvantului orbitor
ORBITÓR, -OÁRE, orbitori, -oare, adj. Care te orbește, care te face să nu poți privi cu ochi deschiși, care îți ia vederea. ♦ Fig. Care întunecă mintea, tulbură rațiunea. ♦ Fig. Uluitor. – Orbi + suf. -tor.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu orbitor
ANALIZATÓR s. m. aparat al sistemului nervos, compus dintr-un organ de simț, din nervi și centrii corespunzători din scoarța cerebrală. (după fr. analyseur) Vezi definitia »
fesciór, fescioáre, s.n. (înv.) fes mic. Vezi definitia »
OPERATÓR, -OÁRE s.m. și f. 1. Persoană calificată care supraveghează funcționarea unui aparat sau a unei mașini. 2. Care operează; chirurg. 3. Cel care mânuiește aparatul de filmat la fotografiere sau la proiectare. // s.m. 1. Simbol folosit în operațiile matematice (numere, funcții, vectori etc.), care se găsește indicat în dreapta. 2. Organ al unui calculator care efectuează operații aritmetice sau logice. 3. (Biol.) Element genetic care controlează acțiunea a două sau a mai multor gene structurale legate de-a lungul unui cromozom; genă operatorie. 4. (Mat.) Funcție, aplicație. ♦ Funcție al cărei argument este constituit din altă funcție. ♦ (Log.) Conectiv. [Cf. fr. opérateur, lat. operator – care acționează asupra cuiva]. Vezi definitia »
STURZIȘÓR, sturzișori, s. m. Diminutiv al lui sturz; sturzuleț. – Sturz + suf. -ișor. Vezi definitia »
SCORMONITÓR, -OÁRE, scormonitori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care scormonește; fig. (în special) care caută să pătrundă, să cerceteze, să iscodească pentru a afla, a descoperi, a înțelege ceva. 2. S. n. Piesă metalică în formă de gheară aplicată la unele pluguri, pentru a scormoni pământul dedesubtul brazdei. – Scormoni + suf. -tor. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z