TRAVÁLIU s. n. 1. lucru, muncă. 2. (med.) totalitatea fenomenelor care se produc în momentul nașterii, concurând la expulzarea fătului. 3. dispozitiv cu care se fixează animalele în timpul tăierii unghiilor, al potcovitului etc. (< it. travaglio) Vezi definitia »

HAGÍU, hagii, s. m. Creștin sau musulman care a fost în hagialâc. – Din tc. haci. Vezi definitia »

glénciu s.n. (reg.) 1. ghețuș. 2. scrânciob, legănuș. Vezi definitia »

ANTIMÓNIU s.n. Metaloid alb-cenușiu cu aspect metalic folosit la diferite aliaje; stibiu. [Pron. -niu. / < it. antimoniu, cf. fr. antimoine, germ. Antimon < ar. ithmid]. Vezi definitia »

EXTISPÍCIU s.n. (Ant.) Cercetare a măruntaielor păsărilor pentru prezicere; extispex, haruspiciu. [Pron. -ciu. / < lat. extispicium]. Vezi definitia »