ADJUTÁNT, adjutanți, s. m. 1. Ofițer atașat unui comandant sau unui șef militar într-o unitate militară, îndeplinind atribuții similare unui secretar; ofițer care face parte dintr-un stat-major; aghiotant. 2. (Ieșit din uz) Grad pentru personalul aviatic corespunzător plutonierului; persoană având acest grad ♦ Cel mai mare grad de subofițer; persoană având acest grad. – Din fr. adjudant. Vezi definitia »

RECULÁNT, -Ă adj. (despre mecanisme) care reculează. (< fr. reculant) Vezi definitia »

INTUMESCÉNT, -Ă, intumescenți, -te, adj. (Med.) (Despre țesuturi) Care începe să se umfle, care prezintă o tumefacție; umflat. – Din fr. intumescent. Vezi definitia »

ATROFIÁNT, -Ă (rar) Care atrofiază. [Pron. -fi-ant. / cf. fr. athrophiant]. Vezi definitia »

CONGRUÉNT, -Ă adj. care concordă, coincide; corespunzător, echivalent. ♦ numere ĕ = numere care dau același rest când sunt împărțite la un divizor comun; figuri ĕ = figuri geometrice care coincid exact una cu alta. (< fr. congruent, lat. congruens) Vezi definitia »