CVÓRUM s. n. număr minim de participanți pentru ca o adunare să se poată considera împuternicită a adopta o hotărâre. (< fr., lat. quorum) Vezi definitia »

DUIÚM s. n. Mulțime, grămadă, gloată, droaie (de ființe, obiecte, întâmplări etc.). ◊ Loc. adv. Cu duiumul = în mare număr sau cantitate; unul după celălalt. [Pr.: du-ium] – Din tc. doyum. Vezi definitia »

ARCOSÓLIUM s. n. nișă arcuată funerară într-o biserică sau catacombă. (< fr., lat. arcosolium) Vezi definitia »

COMPOSÍTUM s. n. totalitatea mijloacelor pe care le are un cântăreț. (< fr. compositum) Vezi definitia »

MELÓDIUM s.n. Nume pe care l-a purtat la început armoniul. [Pron. -di-um. / < fr. mélodium]. Vezi definitia »