Definita cuvantului cenaclu
CENÁCLU s.n. Grup de literați, de artiști etc. care au o ideologie comună, un program literar, artistic etc. comun; reuniune a unui asemenea grup. [Pl. -uri, -le. / < fr. cénacle, cf. lat. coenaculum – sală].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu cenaclu
CENÁCLU s. n. grup de scriitori, artiști etc. cu o ideologie comună, un program estetic comun; reuniune periodică a unui asemenea grup. (< fr. cénacle, lat. cenaculum) Vezi definitia »
CONTRATÍTLU s.n. Titlul general al unei opere mai întinse ori al unei serii de mai multe volume, apărute fiecare cu titlu separat. [Et. incertă]. Vezi definitia »
ANTETÍTLU s.n. Datele înscrise înaintea titlului unei cărți, cuprinzând denumirea instituției care s-a ocupat de întocmirea ei. [< ante- + titlu, după fr. avant-titre]. Vezi definitia »
șmírglu, s.n. (reg.) polizor. Vezi definitia »
OCTÚPLU, -Ă adj. De opt ori. // s.n. Mulțime, grup, compuse din opt unități. [< fr. octuple]. Vezi definitia »