FLIȘ, flișuri, s. n. (Geol.) Ansamblu de terenuri constituite din conglomerate, gresii, argilă și marnă, sedimentate într-o mare în timpul când fundul acesteia se găsea într-o continuă ridicare spre a deveni un lanț muntos. – Din fr. flysch. Vezi definitia »

FLÁUȘ s. n. stofă de lână cu suprafața foarte scămoșată. (< germ. Flausch) Vezi definitia »

PARDESIÁȘ, pardesiașe, s. n. Diminutiv al lui pardesiu. [Pr.: -si-aș] – Pardesiu + suf. -aș. Vezi definitia »

ciuș interj. – Se folosește pentru a îndemna măgarii. Origine probabil expresivă; coincide cu bg. și ngr. (DAR). Cf. ciuș, s. n. (înv., Munt., spate, spinare), din bg. na čuš. – Der. ciuști (var. țuști), interj. (exprimă o mișcare rapidă, ca săritura unui iepure, zgomotul unei palme etc.), cf. bîști; ciuști, vb. (a țîșni, a sări brusc un iepure); ciușdi (var. ciujdi), vb. (a se ghemui; a ciuli urechile; a tăia crengile; a fura), ale cărui prime două sensuri îl imită pe a ciuli, iar ultimul pe a ciupi (DAR consideră sensul de la a fura drept primar și derivă cuvîntul de la bg. čužd „ciudat”). Vezi definitia »

cipóș, -ă, adj. (reg.) neputincios, slăbănog. Vezi definitia »