FTORI- (Înv.) Element de compunere care, întrebuințat înaintea numelor de funcții, însemna „al doilea” (în rang). Ftori-logofăt, ftori-stolnic. [Var.: vtóri] – Din bg. vtori. Vezi definitia »

CARACAȘÍCURI s. n. pl. (Reg.) Obiecte mărunte, fără valoare. – Et. nec. Vezi definitia »

POTÚRI s. m. pl. (Înv. și pop.) Pantaloni largi în partea de sus și strânși pe pulpe (cu obiele), împodobiți pe margini cu găitane, purtați astăzi de țăranii din unele regiuni, iar odinioară de arnăuți și de haiduci. ♦ Pantaloni țărănești confecționați din piele tăbăcită de oaie sau de miel. – Din tc. potur. Vezi definitia »

SUDORI- elem. „sudoare”. (< fr. sudori-, cf. lat. sudor) Vezi definitia »

înnăgărí, pers. 3 sg. înnăgăréște, vb. IV refl. (reg.) a se acoperi de năgară (de frunziș și ierburi). Vezi definitia »