Definita cuvantului cerumen
CERÚMEN s.n. Materie cleioasă care se formează în urechi. [Pl. -nuri. / < fr. cérumen, cf. lat. cera – ceară].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu cerumen
CEN1- v. ceno2-. Vezi definitia »
OROGÉN orogene, s. n. (Geol.) Regiune vastă a scoarței terestre unde au avut loc mișcări tectonice intense care au dus la formarea unui lanț muntos cutat. – Din orogeneză (derivat regresiv). Vezi definitia »
ICTERIGÉN, -Ă, icterigeni, -e, adj. (Med.) Care provoacă sau răspândește icterul. – Din fr. ictérigène. Vezi definitia »
CLOROPRÉN s. n. lichid incolor, din butadienă, care, prin polimerizare, trece în cauciuc sintetic. (< fr. chloroprène, germ. Chloropren) Vezi definitia »
CROMATOGÉN, -Ă adj. care produce materie colorantă. (< fr. chromatogène) Vezi definitia »