DÍNĂ¹ s. f. unitate de măsură pentru forță egală cu forța imprimată de accelerația de 1 cm/sec² asupra unui punct material cu masa de un gram. (< fr. dyne) Vezi definitia »

ÉRĂ s. f. 1. perioadă istorică marcată de un eveniment deosebit, de la care se începe numărătoarea anilor. ◊ epocă de la care începe o nouă ordine a lucrurilor. 2. (geol.) fiecare dintre marile diviziuni ale istoriei Pământului. (< fr. ére, lat. aera) Vezi definitia »

CONDESCENDÉNȚĂ s. f. atitudine plină de considerație, de respect, atenție și bunăvoință față de cineva; amabilitate; deferență. ♦ (peior.) bunăvoință cu aer de dispreț, aroganță, superioritate. (< fr. condescendance) Vezi definitia »

IPERÍTĂ s.f. Substanță toxică vezicantă, foarte persistentă, cu miros de muștar. [Var. hiperită s.f. / < fr. ypérite]. Vezi definitia »

TẤRNĂ, târne, s. f. (Reg.) I. 1. Coș de nuiele, mai larg la gură decât la fund (prevăzut cu două toarte); coșarcă, târnog. ♦ Stup de albine făcut din nuiele împletite. 2. Unealtă de pescuit pești mici, făcută din nuiele împletite. 3. Vas mare cu care se transportă mâncarea lucrătorilor la câmp. II. Art. Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. [Var.: târn s. n.] – Cf. bg. trăvna. Vezi definitia »