ORTODONTÍST s. m. specialist în ortodonție. (< fr. orthodontiste) Vezi definitia »

ZIARÍST, -Ă s. m. f. cel care lucrează în redacția unui ziar, a unei reviste; gazetar, jurnalist. (după it. diarista) Vezi definitia »

BRUST s.n. (Tehn.) Front vertical care separă un inel de tunel în curs de excavare de inelul alăturat, neexcavat. [< germ. Brust]. Vezi definitia »

CAST, -Ă adj. Pur, neprihănit, neîntinat, nepătat; virtuos. [< lat. castus, cf. it. casto]. Vezi definitia »

pompierist, -ă, pompieriști, -iste adj. (pub., peior.) 1. (d. stilul de muncă al cuiva) care lasă pe ultimul moment îndeplinirea unor atribuții de serviciu. 2. (d. oameni) care acționează în pripă, în ultimul moment, pentru rezolvarea unei sarcini de serviciu. Vezi definitia »