slábiță, slábiți, s.f. (reg.; la animale) parte moale și scobită a corpului, cuprinsă între ultima coastă și osul șoldului; deșert, flămânzare, slabină. Vezi definitia »

AMITÓZĂ s.f. Diviziune directă a celulelor animale și vegetale, la care nu apar cromozomi. [< fr. amitose, cf. gr. a – fără, mitos – filament]. Vezi definitia »

GANGRÉNĂ s.f. v. cangrenă. Vezi definitia »

AMIDÁZĂ s.f. Enzimă care desface legătura dintre carbon și azot din diverse substanțe. [< germ. Amidase]. Vezi definitia »

ANGIOSTENÓZĂ s.f. (Med.) Strâmtare, îngustare a vaselor sanguine. [Pron. -gi-o-. / < fr. angiosténose]. Vezi definitia »