SINCRÓNIC, -Ă adj. 1. (despe fapte, fenomene) care există sau se petrec în același timp; simultan, concomitent; sincron. 2. (despre metode de studiu sau puncte de vedere) independent de evoluție. 3. (despre două ceasornice) care arată simultan timpuri egale. (< fr. synchronique) Vezi definitia »

AMÍC, -Ă s. m. f. prieten. (< lat. amicus) Vezi definitia »

HIEROGLÍFIC, -Ă adj. 1. scris cu hieroglife. 2. (fig.; ir.) indescifrabil. (< fr. hiéroglyphique, lat. hieroglyphicus) Vezi definitia »

TRÁGIC, -Ă I. adj. 1. referitor la tragedie, cu caracter de tragedie. 2. (fig.) zguduitor, jalnic, funest. ♦ (fam.) care provoacă neplăceri mari; catastrofal. II. s. n. categorie estetică, sentiment de milă și durere inspirat de înfrângerea sau pieirea, în urma unor împrejurări vitrege, a unor eroi, idealuri sau categorii sociale valoroase. ♦ a lua în ~ = a acorda unei întâmplări o gravitate exagerată. III. s. m. autor de tragedii. (< fr. tragique, lat. tragicus) Vezi definitia »

TETÁNIC, -Ă adj. Referitor la tetanos sau la tetanie; care provoacă sau este provocat de tetanos. [< fr. tétanique]. Vezi definitia »