AFÍN², afini, s. m. (Jur.) Rudă prin alianță. – Lat. lit. affinis. Vezi definitia »

BUNTSANDSTEIN s.n. (Geol.) Triasicul inferior de facies german. [Pron. -sand-ștain. / < germ. Bundstandstein < bunt – vărgat, Sandstein – gresie]. Vezi definitia »

CLANDESTÍN, -Ă, clandestini, -e, adj. Care are un caracter secret, care este făcut în ascuns (fiind oprit de lege). – Din fr. clandestin, lat. clandestinus. Vezi definitia »

CAOLÍN s. n. Rocă argiloasă de culoare albă sau ușor colorată de impurități, insolubilă în apă, alcătuită din caolinit, întrebuințată în industria ceramicii, a hârtiei, a sticlei, în medicină etc. ♦ (Med.) Pudră absorbantă, întrebuințată ca emolient. – Din fr. kaolin. Vezi definitia »

SUBÓRDIN s. n. (biol.) categorie sistematică inferioară ordinului. (după fr. sous-ordre) Vezi definitia »