SVÁSTICĂ s. f. 1. cruce cu brațe egale și îndoite la capăt în unghi drept, simbol religios la unele popoare orientale. 2. emblemă politică de această formă, la naziști. (< germ. Swastika, fr. svastika) Vezi definitia »

CONTRATÚRĂ s. f. tură¹ (1) efectuată în contratimp cu altă tură. (< contra¹- + tură) Vezi definitia »

NECROBIÓZĂ s.f. (Med.) Necroză care apare ca urmare a unor leziuni distrofice. [Pron. -bi-o-. / < fr. nécrobiose, cf. gr. nekros – mort, bios – viață]. Vezi definitia »

TRABÉCULĂ s.f. (Anat.) Formație fibroasă musculară având rol de legătură sau de delimitare. [< fr. trabécule, cf. lat. trabecula – bârnă mică]. Vezi definitia »

ORÍGINĂ s. f. v. origine. Vezi definitia »