GALÉT¹, galeți, s. m. 1. Fragment dintr-o rocă sau dintr-un mineral, șlefuit și rotunjit prin acțiunea mării, a torentelor, a ghețarilor etc. 2. Rolă care permite o mișcare prin rostogolire. 3. (Text.) Piesă de la mașina de filat mătase artificială care întinde firul la ieșirea din baia de filare. 4. (Tehn.) Bobină inelară. 5. (Tehn.) Secțiune a unui comutator rotativ. – Din fr. galet. Vezi definitia »

siclét (-te), s. n. – Gîrbovire, năduf, necaz, greutate. Tc. (per.) siklet (Șeineanu, III, 108), cf. ngr. σεϰλέτι, alb. siklet. Sec. XVIII, înv. și Mold. Vezi definitia »

havaét (havaéturi), s. n. – Contribuție pe leafă, venit plătit de cei cu funcții publice. – Var. avaet. Tc. avaid „venit” (Cihac, II, 544; Șeineanu, II, 29; Lokotsch 37). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

salvét, salvéte și salvéturi, s.n. (reg.) șervet. Vezi definitia »

nobét, nobéturi, s.n. (înv.) 1. paradă cu muzică militară, seara, la curtea domnească; serenadă executată de muzica militară turcească. 2. schimbare. 3. obicei, rânduieli. Vezi definitia »