Definita cuvantului bleandră
bleándră s.f. (reg.) 1. persoană moale, molâie, proastă, bleagă. 2. pasăre răpitoare (vindereu, gaia găinilor). 3. izbitură, îmbrânceală, lovitură, brânci. 4. sperietoare de păsări.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu bleandră
cámhă s.f. (înv.) stofă de mătase. Vezi definitia »
APOFÍZĂ s.f. 1. (Anat.) Parte proeminentă a unui os. ♦ (Bot.) Partea terminală, vizibilă, a solzului seminal la corpurile mature. 2. Ramură secundară a unei roci eruptive. 3. Mulură concavă care marchează legătura dintre fusul unei coloane și baza ei. [< fr. apophyse, cf. gr. apophysis – excrescență]. Vezi definitia »
LUMINOSCHÉMĂ, luminoscheme, s. f. Tablou schematic luminos, în care diferitele elemente ale instalației pe care o reprezintă sunt marcate prin becuri electrice colorate convențional. – Lumină + schemă. Vezi definitia »
zdreánță s. f., g.-d. art. zdrénței; pl. zdrénțe Vezi definitia »
BENZEDRÍNĂ s.f. Amfetamină. [< fr. benzédrine]. Vezi definitia »