PÉJMĂ, pejme, s. f. Numele a două specii de plante erbacee cu tulpinile rigide, ramificate și cu frunze dințate, una cu flori albe sau violete-purpurii, cu miros plăcut de mosc (Amberboa moschata), cealaltă cu flori galbene, plăcut mirositoare (Amberboa odorata). – Din magh. pézsma. Vezi definitia »

COOPERATÍVĂ s.f. 1. (Ec.) Formă de organizare în sistemul cooperatist; (în trecut) cooperativă agricolă de producție = organizație economică în care țăranii își aduceau în proprietatea cooperatistă pământul și mijloacele principale de producție, munca fiind organizată în comun. 2. (Concr.; în trecut) Magazin de mărfuri organizat pe principii cooperatiste, unde se desfăceau diferite produse. [< fr. coopérative, it. cooperativa]. Vezi definitia »

GASTRÍNĂ, gastrine, s. f. (Biochim.) Substanță secretată de mucoasa gastrică din regiunea pilorică. – Din fr. gastrine. Vezi definitia »

ECHILIBRÍSTICĂ s. f. 1. menținere a echilibrului corpului în poziții dificile; arta, îndemânarea de a face acest lucru. 2. (fig.) arta de a se descurca ușor în situații dificile. (< germ. Equilibristik) Vezi definitia »

GIÁCĂ, giace, s. f. Jachetă scurtă până în talie. [Var.: geácă s. f.] – Din giacăt (pronunțarea cuv. engl. jacket). Vezi definitia »