coafá (coaféz, coafát), vb. – A pieptăna, a aranja părul. Fr. coiffer. – Der. coafor, s. m., din fr. coiffeur; coafeză, s. f.; coafură, s. f., din fr. coiffure; coafă, s. f. (cartuș de artilerie), din fr. coiffe. Vezi definitia »

ÁLFA¹ s. m. invar. Numele primei litere a alfabetului grecesc, corespunzând sunetului „a”. ◊ Expr. De la alfa la omega = de la început până la sfârșit. (A fi) alfa și omega = (a fi) începutul și sfârșitul, factorul esențial. – Ngr. alfa. Vezi definitia »

REBIFÁ vb. I. refl. (Fam.) A lua o atitudine amenințătoare, a deveni furios; a protesta, a se împotrivi. [< fr. rebiffer]. Vezi definitia »

NACAFÁ, nacafale, s. f. (Înv. și reg.) 1. Pretenție; capriciu, toană. 2. Preocupare, pasiune. 3. Necaz, neajuns; belea, pacoste. [Pl. și: năcăfale] – Din tc. nafaka. Vezi definitia »

Stofa groasa le lana prelucrata la piua Vezi definitia »