AMÓNIU s.n. Radical monovalent care nu a fost obținut în stare liberă și care, în combinațiile sale, se comportă ca un metal alcalin. [Pron. -niu. / < fr. ammonium]. Vezi definitia »

timbáriu (-re), s. n. – Haină, îmbrăcăminte. – Var. timbar(iu). Mgr. ταμπάριον (Tiktin). Sec. XVI, înv. Vezi definitia »

PETITÓRIU, -IE, petitorii, adj. (Jur.: despre acțiuni, cereri etc.) Care are ca obiect recunoașterea sau apărarea dreptului de proprietate sau a unui alt drept real. – Din fr. pétitoire, lat. petitorius. Vezi definitia »

ghivizíu (-ii), adj. – Violet, liliachiu. – Var. ghizăviu, ghivergiu. Tc. ǵüvez (Șeineanu, II, 184; Lokotsch 757). Vezi definitia »

POSTOPERATÓRIU, -IE adj. în urma unei intervenții chirurgicale. (< fr. postopératoire) Vezi definitia »