rấcă², rấci, s.f. (reg.) groapă mică; partea inferioară a piciorului găinii. Vezi definitia »

arínă s. f. – Nisip. Mr. arină. Lat. ărēna (Pușcariu 120; Candrea-Dens., 87; REW 630; DAR; Philippide, II, 632); cf. alb. rerë, it. rena, prov., sp. arena, v. fr. areine, port. area. Este înv. în limba literară, dar este încă viu în graiul din Trans. Der. arina, vb. (a amesteca cu nisip; a freca cu nisip); ariniș, s. n. (teren nisipos); arinos, adj. (nisipos); megl. arinos (Pușcariu 122 consideră că provine de la lat. arenosus, cf. it. renoso, prov., cat. arenos, sp., port. arenoso). Vezi definitia »

ACETOFENÓNĂ s.f. Lichid incolor cu miros aromatic, folosit în industria farmaceutică și în parfumerie. [< fr. acétophénone]. Vezi definitia »

șuleándră (-éndre), s. f. – Femeie stricată, prostituată. Creație expresivă, bazată pe un element inițial puțin clar (poate de la rădăcina expresivă șui) și suf. -andră, cf. buleandră, fleandră, hoandră etc. După Cihac, II, 396, din germ. schlendern „a interveni” prin intermediul ceh. slondra, soluție insuficientă. După Philippide, Principii, 151, der. din șuier „trișor” cu suf. -andră. Este var. lui ciuleandră, s. f. (dans popular în Munt.). Vezi definitia »

LEGUMIÉRĂ s. f. vas adânc din porțelan, cu capac, în care se servesc legumele. (< fr. légumier) Vezi definitia »