JUSTIȚIÁR adj., s.m. (Liv.) 1. (Cel) care avea dreptul de a împărți dreptatea într-o regiune (mai ales în orânduirea feudală). 2. (Cel) care iubește dreptatea, iubitor de dreptate. [Pron. -ți-ar. / < fr. justicier]. Vezi definitia »

advár (-re), s. n. – Amuletă, talisman. – Var. agvar(ă), avgar. De la numele Abgaro, al regelui din Edesa. După o legendă apocrifă, odinioară populară în România, acesta s-a însănătoșit grație unei scrisori primite de la Iisus Cristos, a cărei copie o purta cu sine, ca amuletă. Cf. Bogrea, Anuarul Institutului de Istorie Națională din Cluj, I, 318-26, și II, 362-3; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 189. Vezi definitia »

INTRACELULÁR, -Ă adj. Care se află sau se desfășoară în interiorul celulei. [Cf. fr. intracellulaire]. Vezi definitia »

ciorogár, ciorogári, s.m. 1. (reg.) cismar, cârpaci. 2. (reg.) sărac, ciorobleț. Vezi definitia »

ROGOJINÁR, rogojinari, s. m. Persoană care face sau vinde rogojini. – Rogojină + suf. -ar. Vezi definitia »