precupitór, precupitóri, s.m. (reg.) precupeț (cumpărător și vânzător cu preț de speculă). Vezi definitia »

DIASPÓR s.n. Oxid natural hidratat de aluminiu, care se găsește în zăcămintele de bauxită și uneori în rocile metamorfice. [Pron. di-as-. / < fr. diaspore, cf. gr. diaspora – dispersie]. Vezi definitia »

MEIȘÓR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: a) plantă cu rădăcina târâtoare și florile de culoare verde-deschis sau violetă; mei-pădureț (Millium effusum); b) plantă cu frunze păroase și flori violacee, alcătuind spice așezate ca niște degete (Panicum sanguinale); c) mei mărunt. [Pr.: me-i-] – Mei + suf. -șor. Vezi definitia »

BĂNIȘÓR¹, bănișori, s. m. diminutiv al lui ban¹. Vezi definitia »

INHIBITÓR, -OÁRE adj. Care inhibează. // s.m. Substanță care poate încetini sau împiedica un proces fiziologic, o reacție chimică etc. [Cf. fr. inhibiteur]. Vezi definitia »