ISOCÓL, -Ă adj. (gram.; despre o perioadă) ale cărei membre au aceeași lungime. (< fr. isocole, lat. isocolon, gr. isokolon) Vezi definitia »

PIROGALÓL s.n. Substanță albă, cristalină, solubilă în apă, folosită ca revelator în fotografie și ca antiseptic; acid pirogalic. [< fr. pyrogallol]. Vezi definitia »

ALAKOL, lac în Kazahstan (C.S.I.), la E de L. Balhaș, la 340 m alt.; 2.650 km². Ad. max.: 54 m. Pescuit. Vezi definitia »

NAFTÓL s.m. Compus derivat din naftalină, folosit ca dezinfectant. [< fr. naphtol]. Vezi definitia »

a da rasol expr. a face un lucru în grabă / superficial / de mântuială. Vezi definitia »