Definita cuvantului cărător
cărătór, cărătóare, s.n. (reg.) butoi în care se pun prunele la frământat; zăcătoare.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu cărător
ÎNTRERUPTÓR, -OÁRE adj., s. n. v. întrerupător. Vezi definitia »
a da de izvor expr. (intl.) a depista un obiectiv unde se poate acționa fără riscul de a fi prinși. Vezi definitia »
POSTEROINFERIÓR, -OÁRĂ, posteroinferiori, -oare, adj. (Anat.) Care se află în partea de dinapoi și de jos a unui organ. [Pr.: -ro-in-fe-ri-or] – Din fr. postéro-inférieur. Vezi definitia »
VASODILATATÓR, -OÁRE adj., s.n. (Medicament) care provoacă vasodilatație. [< fr. vaso-dilatateur]. Vezi definitia »
FOCUȘÓR, focușoare, s. n. Diminutiv al lui foc1 (I 1); foculeț. [Var.: focșór s. n.] – Foc1 + suf. -ușor. Vezi definitia »