Definita cuvantului combinare
COMBINÁRE s.f. Acțiunea de a (se) combina; îmbinare. ♦ (Mat.; la pl.) Totalitatea grupurilor care se pot forma cu un număr de elemente date, astfel încât fiecare grup să conțină sau numai elemente diferite între ele, sau numai elemente identice. [< combina].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu combinare
DEFINITIVÁRE s. f. 1. acțiunea de a definitiva. 2. ansamblu de lucrări necesare pentru amenajarea părții carosabile a unui drum în vederea modernizării. (< definitiva) Vezi definitia »
SURCLASÁRE, surclasări, s. f. Acțiunea de a surclasa. – V. surclasa. Vezi definitia »
PREVEDÉRE s. f. 1. faptul de a prevedea. 2. (pl.) măsuri, dispoziții cuprinse într-un act normativ, într-un tratat etc., care trebuie respectate. ♦ ĩ sociale = sistem de măsuri privind acordarea de asistență socială persoanelor care și-au pierdut capacitatea de muncă. 3. prudență, precauție. (< prevedea) Vezi definitia »
AUTOADMINISTRÁRE s.f. Acțiunea de a se autoadministra. [< autoadministra]. Vezi definitia »
BONIFICÁRE s.f. Acțiunea de a bonifica și rezultatul ei; bonificație. [< bonifica]. Vezi definitia »