DEVONIÁN, -Ă adj., s. n. (din) a patra perioadă a paleozoicului. (< fr. dévonien) Vezi definitia »

URBÁN, -Ă, urbani, -e, adj. Care ține de oraș, privitor la oraș; orășenesc. ♦ Fig. (Despre atitudinea sau modul de comportare al cuiva) Care dă dovadă de urbanitate; politicos, civilizat. – Din fr. urbain, lat. urbanus. Vezi definitia »

VEZUVIÁN s. n. Silicat natural hidratat de calciu și de aluminiu. [Pr.: -vi-an] – Din germ. Vesuvian. Vezi definitia »

ȘOIMÁN, -Ă, șoimani, -e, s. m., s. f. pl., adj. 1. S. m. (Ornit.) Șoim (1). 2. S. m. Persoană curajoasă, vitează, mândră, semeață; șoim (2). 3. S. m. (Pop.) Cal sprinten, aprig; șoim (3). 4. S. f. pl. art. (Mitol. pop.) Iele. 5. Adj. (Pop.) Strașnic, minunat, extraordinar. – Șoim + suf. -an. Vezi definitia »

DOMINICÁN, -Ă I. s. m. f. călugăr(iță) dintr-un ordin monahal catolic înființat la sfârșitul sec. XIII. II. adj. referitor la acest ordin. (< fr. dominicain) Vezi definitia »