Definita cuvantului ordona
ORDONÁ, (1) ordón, (2) ordonez, vb. I. Tranz. 1. A da un ordin, a porunci, a comanda; a cere, a pretinde, a dispune. ♦ (Înv.) A prescrie un medicament, un tratament. 2. A pune în ordine, a aranja, a rândui, a grupa anumite lucruri. [Var.: (înv.) ordiná vb. I] – Din fr. ordonner.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ordona
gogoná, gogonéz, vb. IV (reg.) a rotunji, a face ceva sferic. Vezi definitia »
DETORSIONÁ vb. I. tr. (Tehn.) A înlătura o torsiune; a întinde, a destinde. [Pron. -si-o-. / et. incertă]. Vezi definitia »
ÎNCARNÁ vb. I. v. incarna. Vezi definitia »
DESTINÁ vb. I. tr. 1. A stabili, a hotărî, a indica (ceva) pentru un scop anumit. 2. A meni, a sorti. [P.i. -nez și destín. / < fr. destiner, it., lat. destinare]. Vezi definitia »
SURMENÁ vb. I. refl., tr. A (se) obosi peste măsură, până la istovire; a (se) istovi, a (se) extenua. [< fr. surmener]. Vezi definitia »