sic (-curi), s. n. (Înv.) Foiță de alamă, paietă. Mag. sík (Tiktin; Gáldi, Dict., 158), cf. sb., slov., ceh. sik. – Der. șicui, vb. (înv., a auri, a acoperi cu aur). Vezi definitia »

FILATÉLIC, -Ă adj. Referitor la filatelie; de filatelie. [< fr. philatélique]. Vezi definitia »

AHASVÉRIC, -Ă adj. veșnic rătăcitor. (< germ. ahasve-risch) Vezi definitia »

NEVRÓTIC, -Ă, nevrotici, -ce, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de nevroză. 2. Adj. Care aparține nevrozei, privitor la nevroză, care are caracterul unei nevroze. ♦ Care provoacă nevroză. – Din fr. névrotique. Vezi definitia »

prănuíc s.n. (reg.) chiciură. Vezi definitia »